Lavorazzioni di materiali CNC
Esplora la nostra vasta selezioni di materiali pi la lavorazzioni CNC pi truvari la suluzzioni perfetta pi lu tò pruggettu.
Lista di materiali CNC
Offriamu na varietà di materiali pi la machinazzioni CNC di àuta qualità pi soddisfari i bisogni di diversi industrii e applicazzioni. Ogni materiale veni sottupostu a nu strettu scrutinìu pi assicurari na prestazioni di machinazzioni ottimali e na qualità dû prodottu.
Leghe d'alluminiu
Facili a machinari
Àuta forza
Liggiu
L'alluminiu fusu è unu di li materiali cchiù usati ntâ lavorazzioni CNC, cun un bon rapportu tra resistenza e pisu, eccellente cunduttività termica e resistenza â currusioni. Si usa largamenti ntâ industria aerospaziali, automobilìstica, elettronica e àutri settori.
Dinsità
2,7 g/cm³
Durizza
HB 30-150
Resistenza a trazzioni
70-600 Mpa
Difficoltà di Machinazzioni
Ottuni
Àuta resistenza
Facili a tagghiari
Bona cunduttività
U latuni è n'alliatura di ramu e zinco cu bona lavorabilità e resistenza â currusioni, ca prisenta na superficia attrattiva. Si usa cumunimenti pi fabricari pezzi di precisioni, decurazzioni, cumpunenti elettronichi, raccordi pi idraulica, ecc.
Dinsità
8.4-8.7 g/cm³
Durizza
HB 30-150
Resistenza a trazzioni
HB 50-150
Difficoltà di Machinazzioni
Acciaiu inossidabbili
Resistenti â currusioni
Àuta forza
Esteticu
L'acciaiu inox havi eccellente resistenza â currusioni e àuta resistenza, largamenti usatu ntê macchini pi la trasfurmazioni di l'alimentu, ntê dispusitivi midici, ntâ decurazioni architetturali, ntô settore aerospaziali e n'àutri campi. Li gradi cchiù cumuni sunnu 304, 316, 416, ecc.
Dinsità
7.9-8.0 g/cm³
Durizza
HB 120-300
Resistenza a trazzioni
400-900 MPa
Difficoltà di Machinazzioni
Ferru di carboniu
Àuta forza
Resistenti a l'usura
Trattabbili a càuru
L'acciaiu a carboniu è n'alliatura principalmenti cumposta di ferru e carboniu, classificata comu acciaiu a carboniu bassu, mediu e autu secunnu u cuntenutu di carboniu. Havi na forza àuta, na bona tenacità e resistenza a l'usura, e veni largamenti usatu ntâ fabricazzioni di màchini, ntâ industria automobilìstica e n'àutri campi.
Dinsità
7,85 g/cm³
Durizza
HB 100-300
Resistenza a trazzioni
400-1200 MPa
Difficoltà di Machinazzioni
Legami di titaniu
Àuta forza
Liggiu
Resistenti â currusioni
L'alliatu di titaniu havi nu rapportu eccellente tra resistenza e pisu e na resistenza ottima a currusioni, largamenti usatu ntô settore aerospaziali, ntî dispusitivi medicinali, ntâ ingegneria marina e n'àutri campi d'alta gamma. Li gradi cchiù cumuni sunnu Ti-6Al-4V, ecc.
Dinsità
4.4-4.5 g/cm³
Durizza
HB 280-380
Resistenza a trazzioni
800-1200 MPa
Difficoltà di Machinazzioni
Ingignirìa di plàstici
Liggiu
Isulanti
Facili a machinari
Li plastichi ingegnerizzati hannu boni pruprietati maccanichi e stabilità chimica, e sunnu largamenti usati nta l'elettronica, l'autumòbbili, li dispusitivi mèdichi e àutri campi. Li tipi cchiù cumuni sunnu ABS, PC, POM, PA, ecc.
Dinsità
1.0-1.5 g/cm³
Durizza
Riva 70-100
Resistenza a trazzioni
30-100 MPa
Difficoltà di Machinazzioni
Guida di scelta pi la lavorazzioni di materiali CNC
Scegliri lu giustu materiale pi la machinazzioni CNC influenza significativamente la prestazioni dû prodottu e lu costu. Sutta ci sunnu fatturi cumuni a cunsidirari quannu si scegghinu i materiali.
Proprietà maccanichi
- Resistenza a trazzioni: capacità dû materiale di resistiri ê forzi di trazzioni
- Durizza: capacità dû materiale di resistiri a deformazzioni localizzata
- Rigiditati: capacità dû materiale di assorbu energia e resistiri â frattura
- Modulu Elàsticu: Raportu tra lu stress e lu strain intra la gamma di deformazzioni elàstichi
Proprietà Fìsichi
- Densità: Raportu tra massa e vulumu
- Coefficiente di dilatazzioni termica: ràta di dilatazzioni o cuntrazzioni dû materiale sutta cambiamenti di temperatura
- Cunduttività termica: capacità dû materiale di cundùciri u càuru
- Cunduttività elettrica: capacità dû materiale di cundùciri l'elettricità
Proprietà Chimichi
- Resistenza â currusioni: capacità dû materiale di resistiri â currusioni dî medi circustanti
- Resistenza all'ossidazzioni: capacità dû materiale di resistiri all'ossidazzioni a auti timpiraturi
- Stabbilità Chimica: Stabbilità dû materiale nti li reazzioni chimichi
- Cumpatibilità cu àutri materiali: nterazzioni cu àutri materiali cuntattati
Diagramma di flussu pi la scelta di materiali
Richiesti pi l'applicazzioni
Materiali cunsigghiati
Principali vantaggi
Applicazzioni Tipichi
Bisogna di liggìru e àuta resistenza
Legami d'alluminiu, Legami di titaniu
Liggiu, àuta resistenza, resistenti â currusioni
Cumpunenti aerospaziali, parti d'automobili
Bisogna na àuta resistenza â currusioni
Acciaiu inossidabbili, lega di titaniu
Eccellenti resistenza â currusioni
Dispositivi medichi, attrezzatura marina
Bisogna na bona cunduttività elettrica
Ottuni, Alligazioni d'alluminiu
Bona cunduttività, facili a travagghiari
Cumpunenti elettronichi, cunnettori
Bisogna aviri na granni durezza e resistenza a l'usura
Acciaiu di carboniu, acciaiu alliatu
Àuta durezza, bona resistenza a l'usura
Arnesi, stampi
Bisogna isolamentu e bassu costu
Ingignirìa di plàstici
Bona isolazzioni, pisu liggìeru, costu vasciu
Scatuli di prudutti elettronici, nicissità di ogni jornu
Bisogna aviri stabilità a auti timpiraturi
Legami di titaniu, acciau inox
Bona resistenza a l'auta temperatura, resistenti all'ossidazzioni
Cumpunenti di muturi pi aerunavi, attrezzatura pi auti timpiraturi
Dumanni spissu fatti
Dumanni cumuni supra li materiali di lavorazzioni CNC pi aiutari a scegliri megghiu li materiali pi lu tò pruggettu.
Comu scegghiri lu giustu materiale pi la lavorazzioni CNC pi lu me pruggettu?
Quannu scegghi li materiali pi la lavorazzioni CNC, cunsidira li seguenti fatturi:
Richiesti meccanichi (rìbbitizza, durizza, tenacità, ecc.)
Richiesti fisichi (densità, cunduttività termica, cunduttività elettrica, ecc.)
Richiesti chimichi (resistenza â currusioni, resistenza â ossidazioni, ecc.)
Difficoltà e costu di machinazzioni
Ambienti d'usu dû prudottu e requisiti di durata di vita
Richiesti d'apparenza
I nostri ingigneri ponnu ricumannari u materiale cchiù adattu secunnu i vostri bisogni specifici.
Comu si differiscinu i costi di machinazzioni CNC pi diversi materiali?
Li costi di lavorazzioni CNC sunnu influenzati dû prezzu dû materiale, dâ difficultà dâ lavorazzioni e dû tempu di prucessu. Giniralmenti:
Li ligami d'alluminiu e li plàstici ingegnerìstici hannu costi relativamente bassi, adatti pi la pruduzzioni di massa.
U ottuni havi na difficultà moderata pi la machinazzioni e un costu mediu.
L'acciaiu inox havi na cchiù àuta difficultà di machinazzioni e custu.
L'alliatu di titaniu havi na difficurtà di machinazzioni estremamenti àuta e u costu cchiù àutu.
Offriamu i prezzi cchiù cumpetitivi secunnu u materiale sceltu e a cumplessità dâ machinazzioni.
Chi sunnu li mètudi cumuni pi trattari la superficia?
Li trattamenti di superficia cchiù cumuni pi li materiali di machinazzioni CNC includunu:
Anodizzazzioni: Principalmenti pi li ligami d'alluminiu, migliora la durezza dâ superficia e la resistenza â currusioni, dispunìbbili in diversi culura.
Electroplating: comu zincu, cromu, nicculu, ecc., migliura la resistenza â currusioni e l'estetica
Passivazzioni: Principalmenti pi l'acciaiu inox, migliora la resistenza â currusioni
Spruzzatura: furnisci diversi culura e effetti di superficia, aumenta la resistenza a l'usura e a la currusioni
Lucidatura: migliura la finitura di la superficia, valorizza l'aspettu dû prudottu
Pennellatura: Crìa effetti testurizzati, spissu usata pi prudutti altamente decorativi
Diversi materiali richiedunu trattamenti di superficia differenti. Offrimu cunsigghi prufissiunali basati supra i vostri bisogni.
Chi sunnu i requisiti pi li materiali ntâ lavorazzioni CNC?
Li requisiti pi li materiali ntâ lavorazzioni CNC includunu principalmenti:
Li materiali avissiru a aviri bona machinabilità pi assicurari l'efficienza dû prucessu e la qualità dâ superficia.
La durezza e la tenacità dû materiale avissiru a essiri moderate – troppu duru accelera l'usura dî arnesi, troppu molli provoca deformazzioni.
La struttura interna dû materiale avissi a essiri uniforme, evitannu difetti comu impurità e pori.
U coefficienti di dilatazzioni termica dû materiale avissi a essiri nicu pi ridùciri la deformazzioni termica duranti la lavorazzioni meccanica.
U materiale avissi a aviri forza e rigidità sufficenti pi suppurtari li forzi di tagghiu duranti la lavorazzioni.
Usamu sulu materiali ca rispèttanu standard di àuta qualità pi assicurari la qualità dâ lavorazzioni e la prestazioni dû prodottu.
Comu si pò stabiliri si la qualità dû materiale è qualificata?
Li mètudi pi determinari la qualità dû materiale di lavorazzioni CNC includunu:
Verifica i certificati di qualità dû materiale pi cunfirmari ca la cumpusizioni chimica e li pruprietati meccanichi rispèttanu li standard.
Ispezioni visuali: La superficia dû materiale avissi a èssiri liscia, senza crapi, ruggini, impurità e àutri difetti.
Prova di durezza: Usa un tester di durezza pi accertari la cunfurmità ê richiesti.
Prova di densità: Determinari l'uniformità di cumpusizzioni misurannu la densità dû materiale
Analisi metallugrafica: Pi materiali metallici, verifica la microstruttura interna attraversu l'analisi metallugrafica.
Prove non distruttive: comu prove ultrasoniche, prove a raggi X, ecc., pi rilevari difetti interni
Facciamu ispezioni rigide di qualità supra tutti i materiali accattati pi assicurari ca ogni partita rispetta standard di alta qualità.